Ignoranta din mine...

M-am saturat sa pornesc cu avant si sa

Pot spune ca am devenit o ignoranta si o persoana demna de ignorat! Putine sunt lucrurile care imi mai starnesc vreo farama de interes si mai mult care sa na faca sa zambesc! Mi-a pierit pofta de viata! Nu mai vreau sa citesc, sa dansez, sa cand, sa ma plimb...sa traiesc! Nu mai vreau nici macar sa ma vad in oglinda! Mi-e sila de chipul care se zareste de cealalta parte...nu il mai recunosc...nu imi mai apartine! O solutie pentru sa iesi din starea aceasta? Nu prea cred ca am sa gasesc! Ma vad incapabila de a mai continua...nu mai am energie...nu mai am nici macar vointa!

incerc sa duc la bun sfarsit planul pe care l-am pus la cale si sa constat ca...la scurta vreme nu mai gasesc dorinta de a continua! M-am saturat! Vreau...nici nu mai stiu ce vreau! Sa plec? Sa evadez dintre peretii acestia imginari care treptat parca au devenit palpabili gratie importantei pe care le-o acord? Sa incerc sa schimb starea? Sa o ignor?...nu vad solutii sub nici o forma!...poate ca am nevoie de odihna...sau poate ca nu...

Nu mai vad nimic decat oameni care ranesc si care sunt raniti...oameni care plang si care apoi nu vor decat sa-i faca si pe ceilalti sa planga...oameni care raspund unui zambet cu vorbe dure si cu priviri acre...nu-i mai suport...

Asa ca am devenit o ignoranta...si o persoana demna de ignorat tocmai pentru ca nimic nu mai merita vointa, incredere si dorinta de a inainta...nimic...in afara de...in afara de tine...

Pana de idei si somn...

Astazi am avut senzatia ca nu voi putea sa ma trezesc niciodata! Nu stiu de ce! Am avut in mine un somn care nu mai vroia sa plece si ca si cum nu ar fi fost de ajuns sunt si racita, tusesc si imi simt ochii minusculi....asta pana cand am iesit afara si am facut o plimbare pana la biblioteca! Aer proaspat, curat si un soare ca in zilele de vara...pacat ca eu eram imbracata cam gros (ma simteam ca baba Dochia).
...de o vreme incoace am inceput sa caut raza perfecta...raza aceea de soare care sa imi vesteasca venirea primaverii asa cum o face in fiecare an de altfel insa...nu o pot gasi! Parca s-ar fi ascuns de mine!...stiu ca nu trebuie sa o caut pentru ca va veni ea singura la mine dar totusi....de ce intarzie atat de mult?:-< ...poate ca o vei aduce tu cand vei veni....si poate ca tot atunci imi vei aduce si pofta de a trai asa cum nu am mai facut-o demult! :)... ...in rest...ce mai pot spune....sunt in pana de idei si nu am mi-am mai visat moartea si nici pe Micutza Moarte!...mi-e somn...cred ca am sa dorm!