...alaturi de frunze...

... am iesit ieri pe balcon! "O alta zi banala tocmai incepe!", mi-am spus dezamagita! Soarele se ascundea in spatele norilor incruntati parca..." Ce bine!Va ploua in sfarsit!", si am suras! M-am intors in camera si am inceput sa citesc! Nimic nu imi parea intr-atat de interesant incat sa uit ca sunt trista! Am inchis cartea si am hotarat sa ies sa ma plimb!

Mi-am luat haina si am alergat pe scari sperand sa nu ma impiedic! In final am ajuns afara si pentru o clipa am crezut ca nu mai sunt in banalul si morbidul peisaj pe care il contemplasem cu cateva minute in urma...un aer proaspat ma mangaia acum...stropi catifelati de ploaie imi brazdau fata...aceiasi stropi care se lasau patrunsi de lumina blanda care tocmai incepea sa isi scoata capsorul timid...parca intreba:" Oare ma va vedea cineva?"

Am tras aer in piept si am inceput sa ma plimb...incet...printre stropii de ploaie, doar eu, picurii cristalini si muzica pe care o auzeam pretutindeni! Frunzele sa leganau agale lasand adierea proaspata sa le povesteasca basme nemuritoare parca...imi povesteau si mie ceea ce auzeau iar eu stateam si le ascultam...ma gandeam:" Traiesc atat de putin si totusi atat de mult! Pretuiesc fiecare clipa, se bucura de fiecare strop de ploaie si de fiecare firicel e vant! Pot oare si eu sa invat de la ele sa traiesc intocmai?"

Ploaia continua sa cada dar nu am plecat, m-am asezat pe iarba uda si am stat acolo...am ramas ascultand alaturi de frunze povestea adusa pe aripile vantului, din colturi indepartate si din din vremuri uitate...traind alaturi de ele iar ele alaturi de mine...fiecare clipa...!